Atunci când Ovidius a poposit, în cele din urmă, pe ţărmurile (deja) vechiului Tomis, a regăsit aici întreaga structură tradiţională a obiceiurilor şi miturilor elene şi (mai puţin) latine, respectul pentru zei şi… teatru. Locuitorii Tomisului, greci şi geţi laolaltă, sărbătoreau trecerea anotimpurilor, obiceiurile şi zeităţile asimilate acesteia, îmblânzeau în cântece şi dansuri zeii furtunii,